Grasimea a fost numita ani buni dusmanul sanatatii si acum te terorizeaza cand tii o dieta si te preocupa cand iti faci analizele de sange. Dar grasimile nu sunt ceva de temut: nu grasimea te ingrasa, ci caloriile in exces, si cu totii avem nevoie de grasime pentru un organism sanatos si functional. Alimentatia ta zilnica trebuie sa contina neaparat si grasimi, important este echilibrul si alegerea grasimilor sanatoase, din surse vegetale, care te pot ajuta sa iti scazi riscul de boli de inima, atacuri cerebrale si colesterol crescut. Descopera cate tipuri de grasimi exista, din ce surse alimentare le poti lua, cu ce te ajuta si de ce sunt benefice sau nocive corpului tau!

De ce ai nevoie de grasimi in alimentatie?

Aproape toate alimentele naturale contin grasimi, deoarece grasimile sunt cel mai economic mod de a stoca energia, de a creste, a se dezvolta si a functiona, folosit de plante si animale. In dieta noastra, grasimile sunt blamate pentru aportul caloric, cresterea nivelului colesterolului si riscul de boli cardiovasculare.

Sa le luam pe rand! Toate tipurile de grasimi sunt bogate in energie – 1 gram de grasime (indiferent de tip) inseamna 9 kcal; comparativ, 1 g de carbohidrati/proteine are 4 kcal. Dar grasimea vine la pachet si cu o senzatie mare de satietate, deci o cantitate mica de alimente bogate in grasimi te satura rapid. Colesterolul este prezent in fiecare celula corporala (fiind produs in organism sau ingerat prin alimentatie) si este vital in structura peretilor celulari, acizilor gastrici, productia de hormone si crearea de Vitamina D. Cel „rau” (LDL) se depune pe artere, cel „bun” (HDL) il tine pe primul sub control. Un nivel ridicat al colesterolului total apare in urma unei combinatii de factori: alimentatie bogata in carne rosie, lactate grase, margarina, uleiuri hidrogenate, produse de patiserie; lipsa sportului; fumatul; obezitate; mostenirea genetica; varsta; anumite boli cronice (diabetul, de exemplu). Cat despre bolile cardiovasculare si de inima, la acestea contribuie doar anumite tipuri de grasimi (saturate si trans).

Descopera rolul grasimilor in alimentatie:

• sunt o sursa de energie – organismul tau foloseste grasimile consumate si cele produse din alti nutrienti din corp pentru a functiona corect si a te proteja de frig

• asigura depozite de energie – caloriile suplimentare care vin din grasimi (la fel ca cele care vin cin carbohidrati si proteine) si nu sunt folosite imediat sunt convertite in trigliceride (lipide) si depozitate in corp (sub forma de tesut adipos), fiind eliberate intre mese pentru a-ti da energie

• sunt o sursa de acizi grasi esentiali (acid linolenic/Omega-3 si acid linoleic/Omega-6) – nu pot fi produsi de corp, trebuie sa provina din alimentatie, si sunt esentiali pentru functionarea si dezvoltarea celulara, cerebrala, controlul inflamatiei si coagularea sangvina

• ajuta la functionarea nervilor si creierului – creierul contine 60% grasimi, iar mielina care inconjoara celulele nervoase este compusa din grasimi

• iti mentin pielea si tesuturile sanatoase – toate membranele celulare contin grasimi

• permit absorbtia de vitamine – vitaminele A, D, K si E sunt solubile in grasimi, fiind absorbite in fluxul sangvin doar cu ajutorul acestora din urma

• contribuie la crearea de hormoni vitali – acestia regleaza multe dintre procesele corporale

Stiai ca, atunci cand faci sport, corpul utilizeaza initial caloriile din carbohidratii mancati, iar dupa 20 de minute incepe sa consume calorii din grasimi?

Cate tipuri de grasimi exista?

Grasimile pot fi saturate („rele”, tind sa fie solide la temperatura camerei si ridica nivelul colesterolului „rau” si riscul de boli cardiovasculare si de inima) sau nesaturate („bune”, tind sa fie lichide la temperatura camerei, pot scadea nivelul colesterolului „rau”, al trigliceridelor, riscul de boli cardiovasculare, oferind corpului acizii esentiali grasi pe care nu ii poate produce singur).

Majoritatea alimentelor sunt o combinatie de acizi grasi de diverse tipuri, in proportii diferite. Pentru o viata sanatoasa, medicii specialisti recomanda includerea cat mai des in alimentatie a grasimilor nesaturate (mono- si poli-), consumul cat mai rar al grasimilor saturate si eliminarea din alimentatie a grasimilor trans. Cele 4 tipuri de grasimi diferite sunt:

• grasimile mononesaturate
• grasimile polinesaturate
• grasimile saturate
• grasimile trans/hidrogenate

Stiai ca uleiul de palmier este compus 50% din grasime saturata, 40% din grasime mononesaturata si 10% din grasime polinesaturata?

Ce trebuie sa stii despre grasimile mononesaturate

Grasimile mononesaturate sunt principalele tipuri de grasimi nesaturate si sunt considerate „bune”, pentru ca sunt cele mai eficiente cand vine vorba despre scaderea nivelului total de colesterol „rau”. Consumate cu moderatie, in locul grasimilor saturate si trans, au un efect benefic asupra inimii si ajuta celulele corpului sa ramana sanatoase.

Exemple de alimente bogate in grasimi mononesaturate:

• ulei de floarea-soarelui, de masline, de rapita, de canola, de arahide, de sofranel, de susan, de migdale, de boabe de mustar
• alune, alune de padure, nuci, migdale, caju, fistic, nuci de Macadamia si pecan
• seminte de pin, de in, de chia, de coriandru, de mustar, de telina
• unt de arahide
• masline
• avocado
• tofu
• mustar
• fasole
• rosii uscate
• humus

Ce trebuie sa stii despre grasimile polinesaturate

Grasimile polinesaturate sunt si ele benefice organismului tau, continand acizi grasi esentiali care nu pot fi sintetizate de corp: Omega-3 (care sustin sanatatea inimii si a creierului, lupta cu inflamatia, ajuta dezvoltarea fetala, combat depresia) si Omega-6 (care scad riscul de cancer, de boli de inima si nivelul colesterolului „rau” si ridica nivelul colesterolului „bun”).

Exemple de alimente bogate in grasimi polinesaturate:

• ulei de sofranel, de samburi de struguri, de in, de soia, de porumb, de floarea-soarelui, de rapita
• seminte de floarea-soarelui, de chia, de pin, de in, de canepa, de susan, de mac
• nuci, fistic, nuci pecan, braziliene, migdale, caju, alune de padure, alune
• tofu, soia, edamame, lapte de soia
• tahini, unt de arahide
• fasole, linte
• broccoli
• avocado
• busuioc proaspat
• capere
• paprika, piper rosu, cuisoare, oregano si tarhon uscate

Ce trebuie sa stii despre grasimile saturate

Grasimile saturate sunt considerate grasimi „rele” deoarece ridica nivelul de colesterolului „rau” din sange si cresc riscul de boli de inima si accident vascular cerebral. Maxim 10% din caloriile zilnice totale ar trebui sa provina din grasimi saturate, dar cel mai bine ar fi sa tintesti spre doar 5-6%; cu alte cuvinte, din 2.000 de kcal/zi doar 120 (adica in jur de 13 g) trebuie sa fie grasimi saturate!

Exemple de alimente bogate in grasimi saturate:

• carne de pui si de rata (cu piele), de vita, de miel, de porc, procesata (carnati, salam)
• unt, untura
• oua
• produse lactate din lapte gras (branza de capra, cheddar, feta, brie, mozzarella, ricotta, smantana, lapte, iaurt, inghetata)
• ulei de palmier, ulei de cocos
• lapte de cocos, crema de cocos
• ciocolata menaj, cacao, bomboane de ciocolata
• biscuiti, prajituri, produse de patiserie din comert

Ce trebuie sa stii despre grasimile trans

Grasimile trans (sau hidrogenate ori partial hidrogenate) trebuie evitate cat de mult posibil, fiind cele mai nocive! O alimentatie bogata in grasimi trans are drept consecinta cresterea nivelului colesterolului „rau”, scaderea nivelului colesterolului „bun” si risc crescut de boli de inima, accident vascular cerebral si diabet de tip 2.

Grasimile trans sunt fie create de bacteriile din stomacul rumegatoarelor (apar natural in produsele de origine animala, dar nu sunt destule studii legate de efectul lor asupra alimentatiei umane), fie create industrial (prin hidrogenarea sau dezodorizarea grasimilor si uleiurilor, care le transforma din lichide in solide; sunt folosite pentru ca maresc termenul de expirare, imbunatatesc gustul si textura; procesul schimba structura moleculara a acizilor grasi, 30-60% din acestia devenind trans). Citeste mereu eticheta produselor cumparate din comert, pentru a verifica proportia de grasimi trans din acestea.

Exemple de alimente bogate in grasimi trans:

• ulei de soia hidrogenat, margarina
• biscuiti sarati si dulci, prajituri, torturi, gogosi, produse de patiserie din comert
• chipsuri
• bomboane umplute
• popcorn la microunde
• pizza semipreparata
• fast food
• carne de vita, de oaie
• branza

Concluzii despre grasimile din alimentatie

Un stil de viata sanatos si o alimentatie corecta sunt cele mai bune arme in lupta cu bolile cardiovasculare. Pentru a inclina balanta dinspre grasimile „rele” (saturate si trans) catre cele „bune” (nesaturate) si a ramane sanatoasa, calculeaza cate calorii iti trebuie zilnic, consuma-le pe toate, fa sport, renunta la fumat, mananca alimente variate si bogate in nutrienti (vitamine, minerale, aminoacizi, proteine, carbohidrati, acizi gasi esentiali, lipide), dar slabe in calorii si limiteza bauturile carbogazoase, dulcurile, fast food-ul si mancarea sarata sau semipreparata, din comert.

Descopera infograficul nostru despre 20 de surse vegetale din care iti poti lua proteinele zilnice!