Trăim într-o perioadă în care speranța medie de viață este mult mai ridicată decât în trecut. Istoria noastră ne-a făcut să ne adaptăm pentru diferite stiluri de viață, (și chiar speranțe de viață), dar acestea se schimbă constant, uneori drastic, mai ales în perioada nefastă pe care o traversează întreaga planetă. Ca urmare, sistemul imunitar scade și devine dezechilibrat odată cu înaintarea în vârstă, fiind mai puțin eficient în lupta cu infecțiile și mai puțin receptiv la vaccinări.

Vestea bună este că activitatea fizică și adoptarea unei diete corecte pot ajuta o persoană să își mențină imunitatea sănătoasă și la vârste mai înaintate.

Sistemul imunitar îmbătrânit

Sistemul imunitar îmbătrânit este asociat cu inflamația cronică, care crește riscul multor afecțiuni legate de bătrânețe. Cele două ramuri ale sistemului imunitar sunt afectate – imunitatea „înnăscută” și imunitatea „dobândită” – într-o dublă lovitură de „imunosenescență”.

Imunitatea „înnăscută”, care este prima noastră linie de apărare împotriva infecțiilor, nu mai reușește să se refacă după ce amenințarea inițială a trecut, provocând inflamații cronice, sistemice.

Imunitatea „dobândită”, care este responsabilă pentru amintirea și atacarea anumitor agenți patogeni, își pierde în mod constant capacitatea de a se apăra împotriva virusurilor, bacteriilor și ciupercilor.

Activitatea fizică regulată

Exercițiile fizice au un efect profund asupra sistemului imunitar, conform unei cercetări recente din revista Nature Reviews Immunology. Inevitabil, oamenii devin mai puțin activi fizic pe măsură ce îmbătrânesc, dar există dovezi care sugerează că mai multă mișcare poate încetini sau chiar inversa unele dintre efectele imunosenescenței.

Mușchiul scheletic produce o gamă de proteine care reduc inflamația și păstrează funcția imună. Prin urmare, menținerea masei musculare prin efort protejează împotriva infecțiilor, a afecțiunilor precum diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare, care sunt strâns legate de inflamația cronică.

Adoptarea dietei mediteraneene

Deocamdată, nu există dovezi directe care să sugereze că modificările alimentare pot încetini rata imunosenescenței la adulții în vârstă. Cu toate acestea, există o mulțime de dovezi indirecte.

Dieta mediteraneană cuprinde:

• cantități mari de fructe, legume cu frunze verzi, leguminoase, cereale integrale, semințe, nuci și ulei de măsline
• cantități scăzute până la moderate de pește, păsări de curte și lactate (în special iaurt)
• cantități mici de carne roșie și zahăr adăugat
• cantități reduse de grăsimi saturate
• produse alimentare cât mai puțin procesate și rafinate

Cercetările sugerează că dieta ajută la determinarea riscului de a dezvolta sarcopenie, afecțiune prin care se pierde din masa musculară, forță și funcționalitate. Un număr tot mai mare de dovezi implică, de asemenea, faptul că persoanele care au o dietă mediteraneană sunt mai puțin susceptibile de a deveni „fragile” la vârste mai înaintate. Prin fragilitate ne referim la pierderea forței musculare, mersul încet și oboseala rapidă. Studiile anterioare au legat această dietă de un risc mai mic de obezitate, boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și cancer. Printre alte posibile explicații, acesta poate fi rezultatul proprietăților antiinflamatoare ale dietei, deoarece inflamația este considerată a fi strâns asociată cu fragilitatea.

Totodată, există evidențe clinice conform cărora o alimentație vegetariană sau vegană, are un impact major asupra reducerii factorilor declanșatori ai inflamației cronice și totodată asupra reducerii degradării sistemului imun odată cu vârsta.

Menținerea unei greutăți moderate

Dacă mușchii joacă un rol în reducerea inflamației la adulții mai în vârstă, grăsimea sau „țesutul adipos” poate avea efectul opus.

Îmbătrânirea normală duce adesea la creșterea în greutate, datorită acumulării de țesut adipos sub piele și în jurul organelor. Conform unei serii de cercetări asupra sistemului imunitar îmbătrânit, țesutul adipos poate avea o contribuție semnificativă la instalarea inflamației. Prin urmare, obezitatea sau supraponderalitatea la vârste mai înaintate pot contribui semnificativ la inflamația cronică. În plus, sistemul imunitar al persoanelor cu obezitate poate produce mai puțini anticorpi ca răspuns la vaccinarea împotriva gripei.

Exercițiile fizice și dieta sănătoasă par să contracareze efectele îmbătrânirii imunității. În parte, acest lucru s-ar putea datora modului în care acești doi factori de stil de viață previn creșterea excesivă în greutate. Cu toate acestea, pot dieta, exercițiile fizice și pierderea în greutate inversa imunosenescența? Această întrebare rămâne deschisă pentru cercetările viitoare.