Sistemul imunitar este un fel de armată a corpului: te apără împotriva tuturor celor care îl amenință, atât din exterior, cât și din interior. Are câțiva soldați foarte interesanți care ajută la realizarea acestui lucru. El te protejează împotriva bolilor, infecțiilor și te ajută să te recuperezi după o rană.

Cum funcționează sistemul imunitar?

În fiecare zi, suntem expuși în mod constant la tot felul de microbi potențial dăunători. Sistemul nostru imunitar, o rețea complexă de celule și proteine din corp, ne protejează împotriva acestor germeni, precum și a anumitor boli. El recunoaște invadatorii străini precum bacteriile, virusurile și paraziții și ia măsuri imediate. Oamenii au două tipuri de imunitate: înnăscută și adaptativă.

Imunitatea înnăscută este prima linie de apărare împotriva agenților patogeni care încearcă să pătrundă în corpul nostru, formată din bariere de protecție precum:

• Pielea – ține afară majoritatea agenților patogeni
• Mucusul – captează agenții patogeni
• Acidul stomacului – distruge agenții patogeni
• Enzimele din transpirație și lacrimi – ajută la crearea compușilor anti-bacterieni
• Celulele sistemului imunitar – atacă toate celulele străine care intră în corp

Imunitatea adaptativă sau dobândită este un sistem care învață să recunoască un agent patogen. Este reglementat de celule și organe din corpul nostru, cum ar fi splina, timusul, măduva osoasă și ganglionii limfatici. Când o substanță străină intră în organism, aceste celule și organe creează anticorpi și conduc la multiplicarea celulelor imune specifice acelei substanțe dăunătoare, o atacă și o distrug. Sistemul nostru imunitar se adaptează apoi amintindu-și substanța străină, astfel încât, dacă revine, anticorpii și celulele o distrug mult mai rapid.

Inflamația este un pas important și normal în răspunsul imunității înnăscute și apare când agenții patogeni atacă celulele și țesuturile sănătoase. Inflamația poate genera durere, umflături și eliberarea de lichide pentru a ajuta la eliminarea agenților patogeni. De asemenea, histamina trimite semnale pentru a descărca și mai multe celule albe din sânge pentru a combate agenții patogeni. Cu toate acestea, inflamația prelungită poate duce la deteriorarea țesuturilor și poate copleși sistemul imunitar.

Ce factori pot afecta sistemul imunitar?

• Vârstă: pe măsură ce îmbătrânim, organele noastre interne pot deveni mai puțin eficiente, pentru că produc mai puține celule imune necesare pentru combaterea infecțiilor. Îmbătrânirea este uneori asociată cu deficiențe de micronutrienți, care pot agrava o funcție imunitară în scădere.
• Toxine de mediu (fum și alte particule care contribuie la poluarea aerului, alcool excesiv): aceste substanțe pot afecta sau suprima activitatea normală a celulelor imune.
• Excesul de greutate: obezitatea este asociată cu inflamație cronică de grad scăzut. Țesutul adipos produce adipocitokine care pot promova procesele inflamatorii.
• Dieta precară: malnutriția sau o dietă lipsită de unul sau mai mulți nutrienți pot afecta producția și activitatea celulelor imune și a anticorpilor.
• Boli cronice: tulburările autoimune și imunodeficiența atacă și pot dezactiva celulele imune.
• Stres mental cronic: Stresul psihologic afectează organismul într-un mod similar cu efectele vârstei cronologice, iar îmbătrânirea cronologică împreună cu stresul cronic accelerează îmbătrânirea imunologică. Cercetările au sugerat că adulții supuși stresului cronic nu pot controla producția de cortizol ca răspuns la stres. Cortizolul este de obicei antiinflamator și poate susține răspunsul imun în anumite situații, dar creșterile cronice pot duce la „rezistenta” sistemului imunitar, o acumulare de hormoni ai stresului și producția crescută de citokine inflamatorii care compromit în continuare răspunsul imun.
• Lipsa somnului și a odihnei: Somnul este un moment de refacere pentru organism, în timpul căruia se eliberează un tip de citokină care combate infecțiile.

Alimentația și sistemul alimentar

Consumul de nutrienți suficienți ca parte a unei diete variate este necesar pentru sănătatea și funcționarea tuturor celulelor, inclusiv a celulelor imune. Anumite tipare dietetice pot pregăti mai bine corpul pentru atacuri microbiene și inflamații excesive, dar este puțin probabil ca alimentele individuale să ofere o protecție specială. Fiecare etapă a răspunsului imun al organismului se bazează pe prezența multor micronutrienți. Exemple de substanțe nutritive care au fost identificate ca fiind critice pentru creșterea și funcționarea celulelor imune includ vitamina C, vitamina D, zinc, seleniu, fier și proteine ​​(inclusiv aminoacidul glutamină). De exemplu, musli este unul dintre cele mai complexe  produse alimentare. Datorită fructelor amestecate în el, conține o mulțime de minerale și antioxidanți extrem de benefici pentru organism, ajutând la întărirea sistemului imunitar.

Mai mult, microbiomul joacă un rol cheie în funcția imunitară. Intestinul este un loc major al activității imune și al producției de proteine antimicrobiene. Dieta joacă un rol important în determinarea tipurilor de microbi care trăiesc în intestinele noastre. O dietă bogată în fibre, produse vegetale, cu multe fructe, legume, cereale integrale și leguminoase pare să sprijine creșterea și menținerea microbilor benefici și implicit imunitatea. Prin urmare, o dietă care conține alimente probiotice și prebiotice poate fi benefică. Citește ghidul nostru despre microbiomul intestinal pentru a afla mai multe.

O alimentație bazată pe alimente ultra-procesate, zahăr rafinat și carne roșie, în care fructele și legumele lipsesc, poate afecta negativ un sistem imunitar sănătos. De asemenea, poate provoca tulburări în microorganismele intestinale sănătoase, ducând la inflamația cronică a intestinului.

În concluzie, este important ca organismul să primească o cantitate adecvată din toți nutrienții pentru o viață sănătoasă, pentru că numai atunci sistemul imunitar devine mai puternic, permițându-i astfel corpului să lupte împotriva diferiților germeni și a altor boli. O dietă echilibrată constând dintr-o gamă de vitamine și minerale, combinată cu factori de viață sănătoși, cum ar fi somnul adecvat, exercițiile fizice și stresul scăzut, ajută cel mai eficient corpul în controlul răspunsului imun.