Ce este microbiomul uman?

Daca ne imaginam un oras aglomerat intr-o dimineata obisnuita, cu trotuare inundate de oameni si strazi pline de masini, vom avea o idee despre cum arata, la nivel microscopic, microbiomul din interiorul corpului uman. Microbiomul (microflora sau microbiota) este format din trilioane de microorganisme (bacterii, ciuperci, protozoare, virusuri) care colonizeaza pielea, nasul, sistemul digestiv, plamanii si vaginul, insa in cantitatea cea mai mare se afla la nivelul colonului si al intestinului subtire. Microbiomul este chiar etichetat ca un „organ” de sustinere, deoarece joaca roluri-cheie in sustinerea functiilor fiziologice din corpul nostru.

La nivel intestinal, microbiomul include cel putin 1 000 de specii diferite de bacterii avand peste 3 milioane de gene (de 150 de ori mai multe decat genele umane) si cantarind pana la 2 kg. O treime din microbiomul intestinal este comuna majoritatii oamenilor, in timp ce doua treimi sunt specifice fiecaruia dintre noi. Cu alte cuvinte, aceasta este ca o carte de identitate individuala, fiind unica, la fel ca amprenta digitala.

De unde provin aceste microorganisme?

Pana la nastere , bebelusii sunt practic sterili, avand doar propriile celule corporale. Dar, in primii cativa ani de viata, copilul in crestere preia microbi din diverse surse:

• initial, de la mama – prin nasterea naturala si prin alaptare. Cantitatea si tipul bacteriilor preluate depinde numai de speciile existente la mama. Se pare ca aceste bacterii timpurii cu care este colonizat copilasul il vor ajuta sa lupte impotriva alergiilor, a astmului, a bolilor inflamatorii intestinale, a obezitatii si a diabetului zaharat. Numeroase studii au legat nasterea prin cezariana, respectiv lipsa alaptarii, de potentialele afectiuni ale adultului de mai tarziu. Se recomanda, asadar, ca ori de cate ori este posibil si pentru cat de mult timp este fezabil bebelusul sa fie alaptat la san.

• ulterior, prin expunerea la microbii din mediul inconjurator (locuri de joaca, praf, animale de companie, imbracaminte, stres si poluare) si prin regimul alimentar, care pot schimba microbiomul uman fie in ceva benefic sanatatii, fie intr-un factor de risc pentru diverse afectiuni. „Obsesia curateniei”, respectiv preocuparea exagerata pentru sterilizarea si dezinfectarea tuturor obiectelor cu care un copil sau un adult intra in contact, poate influenta negativ sanatatea pe termen scurt si lung.

Cum este influentat organismul uman de microbiom?

Rolurile microflorei intestinale sunt multiple si complexe, iar cercetatorii inca le studiaza, descoperind lucruri uluitoare.

Printre altele, microbiomul este implicat in:

1. Absorbtie. Se stie ca este extrem de important ceea ce mancam, insa si mai important este ceea ce absorbim. Principalul loc de absorbtie (90%) a nutrientilor in sange este la nivelul vilozitatilor intestinului subtire, vilozitati populate de bacterii. Acestea din urma contribuie la fragmentarea alimentelor in molecule mici, care se vor absorbi. Cu cat flora intestinala este mai sanatoasa si mai diversa, cu atat absorbtia substantelor nutritive se va face intr-un mod echilibrat, fara sa produca boala. De asemenea, microbiomul, prin enzimele digestive pe care le secreta, ajuta la descompunerea carbohidratilor complecsi (amidonul si fibrele alimentare) in acizi grasi cu lant scurt. Acestia sunt implicati in prevenirea a numeroase boli cronice, printre care afectiuni inflamatorii intestinale (sindromul de colon iritabil, boala Crohn, colita ulceroasa etc.), cancere, diabet, afectiuni cardiovasculare etc.

2. Preventia bolilor autoimune (artrita reumatoida, boala inflamatorie intestinala, dermatite). Se pare ca microbiomul regleaza permeabilitatea crescuta a mucoasei intestinale, impiedicand astfel patrunderea in circulatie a moleculelor mari responsabile de instalarea in timp a unor afectiuni autoimune.

3. Producerea de neurotransmitatori. Bacteriile din intestin produc substante care ne influenteaza starea de fericire sau de tristete, de anxietate sau de depresie, comunicand direct cu creierul uman. Sunt studii care confirma ca microbiomul influenteaza starea emotionala. S-a descoperit de asemenea ca, in cazul persoanelor cu depresie, microbiomul e mai putin divers, ceea ce modifica activitatea cerebrala.

4. Modularea sistemului imun. Se pare ca 70% din functia imunitara se afla in intestin. Bacteriile descompun substante potential toxice pe care le ingeram odata cu alimentele si determina producerea de anticorpi (celule care lupta impotriva invadatorilor). Sistemul imunitar poate fi, asadar, intarit prin fortificarea florei intestinale.

5. Modularea expresiei genice. Aceasta inseamna ca, de exemplu, in ciuda faptului ca ne-am nascut cu o predispozitie genetica spre obezitate, cultivarea unor obiceiuri bune, care stimuleaza producerea unui microbiom sanatos, va determina recesivitatea genelor pentru obezitate si, totodata, dominanta celor care asigura suplete si sanatate. Aceasta este o veste foarte buna, insemnand ca genetica nu poate dicta in exclusivitate fluctuatiile noastre de greutate, ba, din contra, avem o influenta asupra genelor noastre.

6. Absorbtia, dar si sinteza unor vitamine (vitamina K, vitamine din complexul B). De exemplu, enzimele-cheie necesare formarii vitaminei B12 se gasesc numai in bacterii, flora intestinala umana producand vitamina B12 (in cantitati mici).

7. Prevenirea instalarii cancerului. Cultivarea bacteriilor bune in intestin este primul lucru pozitiv pe care il putem face pentru prevenirea si controlul aparitiei cancerului, dar si a altor boli.

8. Reducerea inflamatiei cronice. Inflamatia cronica este declansatorul majoritatii afectiunilor cardiovasculare, a bolilor autoimune, a alergiilor, dar si a afectarilor neuronale, renale, hepatice si osteoarticulare.

9. Influentarea greutatii corporale prin modularea absorbtiei grasimilor, reglarea apetitului si controlul glicemiei. Diversitatea bacteriilor si echilibrul dintre cele bune si cele rele reprezinta unele dintre cele mai importante aspecte in modelarea greutatii corporale. S-a observat ca persoanele obeze au o diversitate mai redusa a bacteriilor intestinale si, totodata, o prevalenta crescuta a bacteriilor de tip Firmicutes. In contrast, o greutate corporala normala a fost asociata cu un numar mai mare de specii de Bacteroides.

Cum dezechilibrăm microbiomul intestinal?

Microbiomul consta in microorganisme care pot fi atat folositoare, cat si potential daunatoare. Intr-un corp sanatos, cele doua categorii coexista fara probleme. Dar atunci cand apare o perturbare a acestui echilibru – provocata de boli infectioase, de anumite diete, de medicamente, de interventii chirurgicale sau de utilizarea prelungita a antibioticelor – se instaleaza disbioza intestinala (care are ca simptome: tulburari de digestie, greata, voma, halitoza, balonare si eruptii cutanate) si susceptibilitatea organismului la boli.

Factorul care are un caracter constant de perturbare sau reechilibrare este alimentatia.

O alimentatie bogata in dulciuri rafinate si mai ales saraca in fibre alimentare, consumul de bauturi carbogazoase, prajelile, mancarea de tip fast-food, mancarea bogata in grasimi trans (produse de patiserie, biscuiti, covrigi) – toate acestea influenteaza negativ populatia din intestinul uman.

Pe de alta parte trebuie tras un semnal de alarma asupra administrarii de antibiotice. Acestea distrug unele dintre microorganismele aflate in intestin, cavitatea bucala si vaginala, determinand dezvoltarea exagerata a altora. Astfel apar infectii de genul candidozei sau al diareii cauzate de Clostridium difficile. Pentru a preveni sau a trata astfel de afectiuni, se recomanda ca, in timpul tratamentului cu antibiotic si cel putin doua saptamani dupa, sa se administreze substante cu efect pro- si prebiotic prin intermediul alimentatiei sau al suplimentelor alimentare.

Cum echilibrăm microbiomul intestinal?

Cu toate ca cercetarile sunt inca in derulare, s-a ajuns la un acord unanim, si anume ca echilibrarea florei intestinale se poate face cel mai bine prin intermediul unei alimentatii variate si echilibrate, bogate in legume, fructe, cereale integrale si seminte.

Alimentele, in ele insele, contin fie substante care hranesc bacteriile, fie anumite specii de bacterii care se gasesc si in intestin. Astfel, exista:
a. prebiotice, adica forme complexe de zaharuri (fibre) sau de amidon nedigerabil care hranesc si ofera conditii propice de dezvoltare bacteriilor bune (sunt ca un fertilizator pentru gradina de bacterii intestinale). Se gasesc in:

• cereale integrale;
• ceapa;
• usturoi;
• praz;
• anghinare;
• sparanghel;
• papadie;
• banane;
• alge marine (Chlorella, Spirullina);
• fasole;
• bautura de cicoare si ovaz;
• suplimente alimentare cu prebiotice.

Retineti ca un consum ridicat de alimente prebiotice (cu fibre), mai ales daca este introdus brusc, poate creste producerea de gaze (flatulenta) si balonarea. Persoanele cu sensibilitate gastrointestinala, cum ar fi sindromul de colon iritabil, ar trebui sa introduca aceste alimente in cantitati mici si treptat pentru a evalua mai intai toleranta individuala. In cazul utilizarii continue, toleranta se poate imbunatati cu mai putine efecte secundare.
Daca nu exista o astfel de sensibilitate, este important sa se creasca aportul de fibre, deoarece o alimentatie cu un nivel scazut de fibre nu numai ca poate reduce cantitatea de microbiom benefic, ci poate determina si cresterea bacteriilor patogene (prin scaderea pH-ului intestinal).

b. probiotice, adica bacterii vii (de exemplu, specii de Lactobacili) favorabile florei intestinale. Se gasesc in:

1. alimente fermentate, precum:

• kefirul;
• iaurtul (de preferat facut acasa, nepasteurizat, care pastreaza concentratii importante de culturi vii);
• legumele murate;
• tempeh;
• ceaiul de kombucha;
• kimchi;
• miso;
• varza;

Descoperă mai multe astfel de alimente în lista noastră cu surse de probiotice naturale.

2. suplimente alimentare cu probiotice.

De preferat este ca reglarea florei intestinale sa aiba loc prin intermediul alimentatiei, iar suplimentele nutritive cu prebiotice si probiotice sa fie administrate doar in anumite situatii particulare (copii, varstnici, terapie cu antibiotice).

Microbiomul este un mediu dinamic viu, in care abundenta relativa a speciilor poate fluctua zilnic, saptamanal si lunar, in functie de alimentatie, medicatie, exercitii si o serie de alte expuneri de mediu. Cu toate acestea, oamenii de stiinta se afla inca in stadiile incipiente ale intelegerii rolului larg al microbiomului in sanatatea umana si a dimensiunii problemelor care pot aparea ca urmare a unei intreruperi in interactiunile normale dintre microbiom si gazda sa.

Asadar, nu suntem doar noi cu organismul nostru. Suntem gazda a milioane de diferiti microbi. Pe masura ce intelegem mai multe despre acestia, despre cum interactioneaza unul cu celalalt sau cu organismul nostru, vom afla cum putem avea grija de aceasta lume complexa si invizibila care da forma identitatii noastre, sanatatii si bunastarii fiintei umane.

STIAI CA…?

• Persoanele cu diabet si boala gastrointestinala au in mod tipic mai putine bacterii in intestin?
• Sunt perspective de terapie a depresiei, a bolii lui Parkinsonului, a maladiei lui Alzheimer si a afectiunilor cronice netransmisibile folosind produse pro- si prebiotice si chiar transplant de microflora intestinala?
• Femeile insarcinate care au luat pe perioada sarcinii produse care stimuleaza flora intestinala au avut un risc redus de dezvoltare a diabetului gestational?

Bibliografie:
1. „The Microbiome”, Facultatea de Sanatate Publica Harvard T. H. Chan, disponibil la https://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/microbiome/ [accesat la 6 aprilie 2018].
2. Ursell, L. K., Metcalf, J. L., et al., „Defining the human microbiome”, in Nutrition Reviews, vol. 70, suplimentul 1, august 2012, pp. S38–S44.
3. Morowitz, M. J., Carlisle, E., si Alverdy, J. C., „Contributions of intestinal bacteria to nutrition and metabolism in the critically ill”, in The Surgical Clinics of North America, vol. 91, nr. 4, august 2017, pp. 771–785.
4. Jandhyala, S. M., Talukdar, R., et al., „Role of the normal gut microbiota”, in World Journal of Gastroenterology, vol. 21, nr. 29, august 2015, pp. 8787–8803.
5. Canny, G. O., si McCormick, B. A., „Bacteria in the intestine, helpful residents or enemies from within?”, in Infection and Immunity, vol. 76, nr. 8, august 2008, pp. 3360–3373.
6. Galland, L., „The gut microbiome and the brain”, in Journal of Medicinal Food, vol. 17, nr. 12, decembrie 2017, pp. 1261–1272.
7. Kuang, Y. S., Lu, J. H., et al., „Connections between the human gut microbiome and gestational diabetes mellitus”, in GigaScience, vol. 6, nr. 8, 1 august 2017, pp. 1–12.

Autor: Corina Dan

Corina DAN este farmacist rezident in specialitatea farmacie clinica si absolventa a Masteratului de Nutritie si Siguranta Alimentara, Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila”, Bucuresti.