Lintea – o scurtă incursiune în istorie

Lintea – o scurtă incursiune în istorie

Lintea este o leguminoasă mică ce face parte din aceeași familie cu mazărea și fasolea (Fabaceae) și care a servit omenirii ca aliment de bază încă din vremuri demult apuse. Deși în unele regiuni era considerată „mâncarea săracilor”, pentru că este foarte ieftină, lintea este hrănitoare și plină de nutrienți și – cu nimic mai puțin important – versatilă și delicioasă.

 

Povestea lintei în jurul lumii

Lintea provine de undeva din Orientul Mijlociu, unde și astăzi este unul dintre alimentele de bază în bucătăriile orientale. Se crede că este una dintre cele mai vechi culturi cunoscute și sistematizate de către om. Au fost găsite dovezi ale existenței lintei datând din anii 8000 î.e.n., după săpăturile arheologice pe malurile râului Eufrat, în Irakul de azi.

Lintea este, de asemenea, menționată de mai multe ori atât în Biblie, cât și în Coran. În cartea Genezei regăsim povestea lui Esau, care a renunțat la dreptul său din naștere pentru un castron de linte purpurie și o bucată de pâine.

Lintea era populară și la curtea faraonilor egipteni, după cum ne arată frescele din epoca lui Ramses al II-lea. Asirienii o cultivau și ei și apare chiar în vestitele grădini suspendate ale Babilonului, în secolul al VIII-lea î.e.n.. Treptat, culturile de linte s-au răspândit în Grecia antică, însă aici lintea a fost văzută inițial ca aliment al săracilor.

Nu se ştie prin ce cărări negustoreşti au ajuns seminţele ei din Palestina până la nord de Dunăre, dar se ştie că lintea era cultivată și pe actualul teritoriu al României cu mult înainte de cucerirea Daciei de către romani. S-au descoperit în vecinătatea vechilor aşezări seminţe de orz, măcriş, in şi linte. Era, se pare, gătită de daci ca fiertură scăzută, alături de cărnuri, dar şi pusă în ciorbe acrite cu zer, zamă specifică bucătăriei ardelenești din munți și care s-a păstrat intactă în acel ținut greu accesibil.

Astăzi, multe țări se bucură de linte ca hrană principală, deoarece oferă o aromă de blândă de nucă și care se încadrează de minune într-o varietate de rețete. Canada conduce producția mondială de linte, urmată de India.

 

Beneficiile lintei


Avantajul lintei faţă de majoritatea leguminoaselor este că, datorită compoziției și texturii sale, necesită un timp mai redus de pregătire (între 20 şi 30 de minute). De asemenea, este una dintre leguminoasele cel mai uşor de digerat, iar în amestec cu orez şi legume alcătuieşte un meniu vegetarian bogat în proteine şi sărac în grăsimi, având și un conţinut excepţional de fibre alimentare.

Lintea este o sursă importantă de antioxidanți din clasa polifenolilor,  motiv pentru care ajută în lupta împotriva afecţiunilor cronice cardiovasculare,articulare, neurodegenerative, a anumitor tipuri de cancer (mai ales cel de piele) şi a altor boli asociate îmbătrânirii. Polifenolii din linte au demonstrat in vitro o capacitate antiinflamatorie remarcabilă, inhibând ciclooxigenaza de tip II, moleculă răspunzătoare de promovarea inflamației în organism. De asemenea, merită subliniat faptul că polifenolii din linte nu par să-și piardă proprietățile sanogene în urma gătitului.

La fel ca toate leguminoasele, lintea este bogată atât în fibre solubile, cât și, mai ales, în fibre insolubile. Fibrele solubile pot contribui la normalizarea nivelului de colesterol din sânge și pot ajuta la un control mai bun al diabetului de tip 2, prin încetinirea asimilării glucozei din alimente. Fibrele insolubile, pe de altă parte, sunt eficiente în combaterea constipaţiei, prin reglarea tranzitului intestinal. O parte dintre aceste tipuri de fibre sunt o sursă de prebiotice, hrănind flora intestinală și ajutând la prevenirea multiplelor afecțiuni, de la depresie până la diverse boli digestive.

Lintea este o sursă excelentă de minerale, dintre care se disting fosforul, fierul, zincul şi magneziul. Fosforul joacă un rol vital în menţinerea sănătăţii oaselor şi a dinţilor, contribuie la dezvoltarea şi regenerarea ţesuturilor precum şi la stabilizarea pH-ului sangvin. Fierul (100 g linte crudă furnizează aproximativ 90% din doza zilnică recomandată de fier) este esenţial pentru transportul oxigenului în organism şi pentru formarea globulelor roşii în sânge. Zincul intră în reacţiile imunitare şi accelerează cicatrizarea rănilor. Magneziul este cofactor enzimatic şi întărește sistemul imunitar.

Alături de minerale, lintea se remarcă şi prin conţinutul important de vitamine, în special de vitamine din grupul B (B1, B2, B3, B5, B6 si B9). Dintre acestea, vitamina B9, cunoscută şi sub numele de acid folic, joacă un rol major în producerea materialului genetic de tip ADN şi ARN, în buna funcţionare a sistemului nervos şi a sistemului imunitar. Acidul folic este crucial pentru femeile însărcinate, pentru că ajută la dezvoltarea sănătoasă a fătului.

Lintea poate conține și antinutrienți, cum ar fi inhibitorii tripsinei și acidul fitic, care reduc absorbția unor substanțe nutritive. Înmuierea și gătitul lintei vor reduce la minimum concentrațiile acestor substanțe, așa că nu se recomandă consumul lintei în stare crudă.  Așadar, dacă se respectă metodele de gastrotehnie vei absorbi în continuare majoritatea nutrienților din linte.

În final, putem înțelege de ce lintea este în continuare prezentă și din ce în ce mai populară în dietele moderne. Este ușor de preparat și de digerat, cu numeroase beneficii pentru sănătate și cu multe posibilități de integrare în mesele de zi cu zi. Te-am convins să o încerci…?



Viziunea SanoVita este ca, promovand hrana sanatoasa, nu doar vom asista la o imbunatatire a sanatatii romanilor, ci, mai mult de atat, vom fi unul dintre factorii care participa activ la schimbarea in bine. Ne dorim sa contribuim la o lume mai buna, mai constienta de ceea ce mananca, de oportunitatile care exista in camara fiecaruia si sa dam idei pentru o alimentatie sanatoasa si, in acelasi timp, gustoasa.

LASA UN MESAJ

Introdu comentariul tau
Numele tau

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.